Febra

Febra este una din cele mai comune manifestări nu doar a virozelor respiratorii, ci şi a oricărei boli infecţioase. Organismul se autostimulează, producând diverse substanţe care să lupte cu agentul patogen. Cea mai importantă substanţă de acest gen este interferonul. Acesta este o proteină specială, care are capacitatea de a neutraliza viruşii, iar cantitatea acestei proteine are o legătură directă cu temperatura corpului. Cu cât e mai mare temperatura, cu atât mai mult interferon se produce. Cantitatea de interferon ajunge la nivelul maxim în a doua sau a treia zi de febră. Acesta este şi motivul pentru care cele mai multe viroze se termină cu bine în a treia zi de boală. Dacă însă se produce mai puţin interferon, de exemplu copilul este slăbit (nu poate reacţiona la infecţie prin febră) sau părinţii sunt “prea deştepţi” şi scad repede febra, atunci şansele că boala să treacă în 3 zile sunt foarte mici. În acest caz, toate speranţele sunt anticorpii, care în mod sigur vor nimici virusul, dar durata bolii va fi alta, în jur de 7 zile.

Fiecare copil e un individ aparte şi tolerează febra în mod diferit. Există copii care se joacă liniştiţi şi cu febră de 39 grade, există copii care şi pragul de 37,5 îl tolerează rău, astfel că nu se pot da recomandări universale referitoare la pragul până la care trebuie aşteptat înainte de administrarea antitermicului.

Important este să fie reţinute următoarele:

Atunci când creşte temperatura corpului, trebuie făcut tot posibilul ca organismul să poată pierde căldura.

Căldura se pierde în 2 moduri – evaporarea transpiraţiei şi încălzirea aerului inspirat. Cele 2 acţiuni obligatorii:

Multe lichide – ca să aibă ce transpira.
Aer răcoros (temperatura optimă 16-18 grade) – ca să aibă ce încălzi.

Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, există o foarte mică probabilitate ca organismul să nu se descurce singur cu temperatura corpului.

Atenţie!

În momentul contactului pielii cu ceva rece, se produce o contractare/spasm al capilarelor epidermei, se încetineşte fluxul sangvin, se reduce producerea transpiraţiei şi pierderea căldurii. Temperatura pielii va scădea, dar temperatura organelor interne va creşte. Iar acest lucru este periculos!

Nu este recomandată aplicarea metodelor fizice de răcire acasă: gheaţă, cearşafuri umede reci, clisme reci, etc.! În spitale sau după vizita medicului se poate, pentru că înainte de aplicarea acestor metode doctorii prescriu medicamente speciale, care previn contractarea capilarelor de pe epidermă. Acasă însă trebuie evitat orice ar putea provoca această contractare. Aerul trebuie să fie răcoros, dar îmbrăcămintea suficient de călduroasă.

Particulele de căldură sunt eliminate din organism odată cu evaporarea transpiraţiei, iar în felul ăsta scade temperatura corpului. Au fost găsite câteva metode care permit o accelerare a evaporării, frecţiile cu alcool sau oţet. Oameni buni! Nici nu vă puteţi imagina cărui pericol supuneţi copilul utilizând aceste metode! Când copilul transpiră, deja temperatura scade de la sine. Frecţia pe o piele uscată este interzisă categoric, pentru că pielea copilului este atât de firavă şi subţire, încât toate acele substanţe folosite pentru frecţie sunt absorbite în sânge. În cazul frecţiilor cu alcool se poate ajunge la intoxicare cu alcool, iar in cazul celor cu oţet – la intoxicare cu acid.

Concluzia este evidentă – niciodată să nu faceţi frecţie. Dacă a transpirat copilul, schimbaţi-i hainele şi liniştiţi-vă.

Cu cât e mai mare temperatura corpului, cu cât mai mult a transpirat, cu cât e mai cald în casă, cu atât mai mule lichide trebuie administrate. Cea mai bună băutura pentru copiii din primul an de viaţă e compotul de stafide. Pentru copiii mai mari – compotul din fructe uscate (nota traducătorului: fructele uscate sunt foarte bogate în potasiu şi alte minerale care se elimină în timpul transpiraţiei). Ceaiul de zmeură creşte brusc transpiraţia, dar pentru asta trebuie să fiţi siguri că există resurse pentru transpiraţie, adică înainte de ceaiul de zmeură copilul trebuie să mai bea şi altceva (de exemplu compot). În orice caz, înainte de împlinirea vârstei de 1 an nu trebuie dat la copii ceai de zmeură.

Dacă însă copilul refuză anumite lichide, lăsaţi-l să bea orice vrea el (apă plată, lapte, alte tipuri de ceaiuri, de măceşe, de coacăze etc.) decât să nu bea deloc. El are nevoie de lichide pentru a preveni o creştere a densităţii sângelui, care poate apărea în contextul creşterii temperaturii corpului. Orice lichid, însă, ajunge din stomac în sânge doar după ce temperatura lichidului ajunge la temperatura stomacului: dacă e prea rece, va fi absorbit doar după încălzire, dacă va fi prea cald, se va absorbi doar după ce se mai răceşte.

Concluzia: temperatura lichidului administrat trebuie să fie aceeaşi cu temperatura corpului (plus/minus 5 grade).

Există destul de frecvent situaţii când creşterea temperaturii corpului este greu de suportat de către copil. Se poate întâmpla ca febra să fie periculoasă pentru copil, dacă acesta are anumite patologii ale sistemului nervos şi aceasta să provoace convulsii. Dar chiar şi pentru un organism perfect, temperatura mai mare de 39 grade, care persistă mai mult de o oră, are efecte negative mai multe decât pozitive.

Reieşind din cele de mai sus, putem evidenţia 3 situaţii când are rost utilizarea medicamentelor:

Organismul tolerează rău febra;
Patologii ale sistemului nervos;
Temperatura depăşeşte 39 grade.

De reţinut: eficienţa oricărui medicament este mai mică, iar probabilitatea apariţiei efectelor secundare este mai mare dacă nu se insistă asupra celor 2 aspecte descrise mai sus – administrarea de lichide şi reducerea temperaturii aerului în încăpere.

Medicamentul optim pentru utilizare de către părinţi este paracetamolul (mai bine supozitoare). Paracetamolul este un medicament unic din punct de vedere al siguranţei, chiar şi o depăşire de 2-3 ori a dozei, de regulă, nu duce la consecinţe grave, deşi nu trebuie depăşită doza în mod conştient. Este şi uşor de administrat datorită multiplelor forme de prezentare – pastile, siropuri, prafuri solubile, supozitoare. Câteva informaţii utile referitoare la paracetamol:

Cel mai important este că eficienţa paracetamolului este foarte mare în cazul virozelor respiratorii. În cazul infecţiilor bacteriene, paracetamolul nu ajută pe o perioadă îndelungată de timp sau nu ajută deloc. Altfel spus, dacă există o infecţie mai serioasă, nu veţi reuşi să reduceţi semnificativ temperatura corpului cu ajutorul paracetamolului. Astfel, părinţii pot evalua corect gravitatea bolii: dacă după administrarea paracetamolului temperatura a scăzut brusc, înseamnă că e cel mai probabil vorba de o infecţie respiratorie virală. Însă dacă lipseşte efectul în urma administrării paracetamolului, ar fi bine să vă adresaţi medicului cât mai repede.
Paracetamolul este fabricat de sute de firme, având sute de denumiri şi zeci de forme de prezentare. Nu contează denumirea sau ambalajul. Eficienţa preparatului este determinată în primul rând de doză.
Deoarece paracetamolul este un preparat care de cele mai multe ori este utilizat fără indicaţia medicului, trebuie să cunoaşteţi modul de administrare. De regulă, dozele sunt indicate în prospect sau pe ambalaj.
Paracetamolul nu tratează. Paracetamolul reduce manifestarea unui anumit simptom – febra.
Paracetamolul nu se utilizează în scheme, adică atunci când a venit ora – de ex. câte o linguriţă de 3 ori pe zi. Paracetamolul se administrează doar atunci când există motive: febră – administrat paracetamol, febra a cedat – nu se mai administrează paracetamol.
Paracetamolul nu va fi administrat mai mult de 4 ori în 24 ore şi nici mai mult de 3 zile la rând.

În orice situaţie, părinţii trebuie să-şi dea seama că utilizarea paracetamolului este doar o măsură temporară, care permite aşteptarea liniştită a medicului. Utilizarea altor antitermice (aspirină, algocalmin, ibuprofen) va fi făcută doar la recomandarea medicului.