miercuri, 29 martie, 2017

Nașterea Mother-Friendly – Punctele-cheie ale dovezilor


Baza de dovezi pentru cei Zece Pași ai Îngrijirii Mother-Friendly (Journal of Perinatal Education, Vol. 16, Supliment 1, iarna 2007), publicată în jurnalul profesional internațional Lamaze, este rezultatul unei extinse treceri în revistă a cercetărilor din spatele practicilor actuale de îngrijire maternă de către grupul expert de lucru al Coalition for Improving Maternity Services (CIMS). Citizens for Midwivery și BirthNetwork National au creat acest rezumat al concluziilor crecetării cu privire la cei Zece pași penru o îngrijire Mother-Friendly, așa cum au fost definiți în cadrul Mother-Friendly Childbirth Initiative (MCFI) a CIMS, și un Apendice care examinează nașterea în afara spitalului.

Pasul 1: Le oferă tuturor mamelor ce nasc acces la însoțitori la naștere, sprijin în travaliu, îngrijire de către moașe profesioniste.

Acces nerestricționat la însoțitori la naștere:

Perceperea sprijinului în timpul travaliului a fost ingredientul-cheie în satisfacția femeii cu privire la experiența nașterii și a fost mai important în determinarea stării de satisfacție decât experiența durerii sau staisfacția eliberării de aceasta. A fost raportată mai multă satisfacție cu privire la sprijinul în travaliu atunci când acesta era oferit de partener sau de doula, decât atunci când era oferit de doctor sau de asistentă.

Accesul la sprijinul în travaliu:

Folosirea sprijinului în travaliu a redus probabilitatea cererii de anestezice, a durerii intense postpartum, și a crescut probabilitatea nașterii spontane (naștere vaginală fără forceps sau extragere cu vacuum), a crescut nivelul de satisfacție cu privire la experiența nașterii și a dus la mai puține cezariene și la mai puțină oxitocină în timpul travaliului.

Accesul la îngrijire de către moașe profesioniste – folosirea moașelor a fost asociată cu:

  • Creșterea lungimii vizitelor prenatale, mai multă educație și consiliere în timpul îngrijirii prenatale și mai puține internări în spital.
  • Mai puțină nevoie de analgezice și/sau de anestezie epidurală și creșterea folosirii metodelor alternative de calmare a durerii, precum și mai multă libertate de mișcare în timpul travaliului și administrare de lichide și mâncare.
  • Scăderea frecvenței amniotomiilor (ruperea membranelor), a perfuziilor, a monitorizării electronice fetale, a inducerilor și augmentărilor travaliului; de asemenea, mai puține leziuni ale perineului, prin aceea că au existat mai puține epiziotomii, rupturi rectale și perinee mai intacte.
  • Mai puține cezariene per total, inclusiv mai puține cezariene de urgență din cauza stresului fetal sau a progresului inadecvat al travaliului, și mai multe nașteri vaginale după cezariene (VBAC). Mai puțini bebeluși născuți prematur, cu greutate scăzută sau cu complicații, cum ar fi leziunile de la naștere sau nevoia de resuscitare după naștere și mai mulți bebeluși alăptați exclusiv la 2-4 luni după naștere.

Pasul 2: Furnizează informații precise, descriptive și statistice despre practicile de îngrijire la naștere.

Singurul studiu despre acest subiect a arătat că furnizarea de informații bazate pe dovezi nu dăunează. Conceptul de ”consimțământ informat” este recunoscut în general ca fiind un drept fundamental al omului, incluzând legea federală HIPAA. Sunt incluse în acest drept discuțiile despre beneficiile/riscurile tratamentului sau ale non-tratamentului, consimțământul și refuzul informate, precum și dreptul de bază al omului la autonomie.

Pasul 3: Furnizează îngrijire competentă din punct de vedere cultural.

Îngrijirea competentă din punct de vedere cultural a fost asociată cu o îmbunătățire a comunicării, cu evitarea erorilor medicale, satisfacție crescută a pacientului/cilentului și încredere în furnizorul de sănătate.

Pasul 4: Îi oferă femeii care naște libertatea de a merge, de a se mișca și de a-și alege pozițiile corpului

Nu s-a găsit nicio dovadă că mișcările dăunează atunci când nu sunt restricții pentru a corecta o complicație. Mersul, mișcarea și schimbările de poziție pot scurta travaliul în prima și a doua etapă, au fost forme eficiente de calmare a durerii, au dus la mai puține tipare neliniștitoare de tensiune arterială fetală, la mai puține leziuni ale perineului și la mai puține hemoragii. Mersul în prima etapă a travaliului a scăzut probabilitatea nașterii chirugicale și a extracției cu vacuum sau forceps.

Pasul 5: Are politici, proceduri de colaborare, consultații și legături cu resursele comunității clar definite.

Beneficiile atât pentru mame, cât și pentru nou-născuți, au fost asociate cu continuitatea îngrijirii și cu abordările colaborative ale îngrijirii, incluzând mai multe nașteri vaginale spontane, o frecvență mai scăzută a anesteziei epidurale, copiii care au mai puțină nevoie de resuscitare și o îmbunătățire a alăptatului. Femeile care nu au primit o îngrijire continuă erau mai puțin predispuse să se simtă sprijinite în timpul travaliului și pregătite pentru a fi părinte și să discute despre sarcină și griji și probleme postpartum cu îngrijitorii lor.

Pasul 6: Nu folosește de rutină practici și proceduri care nu sunt sprijinite de dovezi științifice.

Exemple de intervenții folosite frecvent și care nu sunt sprijinite de dovezi:

  • Amniotomiile de rutină (ruperea membranelor) nu au redus rata cezarienelor, pot crește riscul de tensiune arterială fetală îngrijorătoare, pot crește rata infecțiilor materne și neonatale și pot duce la prolapsul cordonului ombilical.
  • Monitorizarea fetală electronică continuă de rutină (MFEC), comparată cu auscultarea intermitentă, a crescut probabilitatea nașterii vaginale instrumentate și de cezariană și nu a redus rata scorurilor Apgar scăzute, a nașterilor de copii morți și a mortalității infantile, a internărilor în secțiile de îngrijire specializată a sugarilor sau incidența paraliziei cerebrale. Crizele neonatale asociate cu dozele mari de oxitocină au fost reduse cu privire la MFEC.
  • Inducerea electivă a travaliului (fără indicație medicală) a fost asociată cu o creștere în folosirea analgezicelor și a anesteziei epidurale și în incidența tiparelor îngrijorătoare de bradicaride sau tahicardie fetală, a distociei  umerilor (umeri blocați la naștere), a nașterilor vaginale instrumentate și a cezarienelor.
  • Epiziotomia nu a îmbunătățit rezultatele neonatale și a dus la mai multă durere, mai multe ruperi rectale, vindecare mai proastă, mușchi pelvieni mai slabi și o funcționare sexuală mai proastă.
  • Cezariana a crescut probabilitatea infecțiilor, a complicațiilor anestezice, a rănilor chirugicale, a histerectomiilor, a nevoii de transfuzii sangvine, a durerii cronice, a eșecului în alăptare, a sănătății mentale și fizice precare, a infertilității și a problemelor de atașare a placentei cu risc de mortalitate în sarcini viitoare, pe lângă faptul că a crescut probabilitatea unor cezariene riscante pentru sarcinile viitoare.

Pasul 7: Educă personalul cu privire la metode nonmedicamentoase de reducere a durerii și nu promovează folosirea analgezicelor și anestezicelor.

  • Masajul și încurajarea atingerii au fost asociate cu durere, stres și anxietate maternale reduse și le-a jutat pe femei să facă față travaliului.
  • Hipnoterapia a fost asociată cu o nevoie redusă de analgezice și de augmentare a travaliului prin oxitocină, cu o satisfacție maternă crescută cu privire la calmarea durerii și cu o durată mai scurtă a travaliului.
  • Hidroterapia (scufundarea într-o cadă cu apă caldă) a fost asociată cu tensiune arterială maternă scăzută, durere scăzută în timpul fazei de dilatare a travaliului, cu o nevoie redusă de analgezice sau de anestezie și de augmentare a travaliilor încete, cu mai puține malpoziţionări fetale și cu o satisfacție crescută a mamelor cu privire la efortul de împingere.
  • Complicațiile anesteziei epidurale includ mâncărimi severe (epidurala narcotică), travaliu prelungit, folosirea de mai multă oxitocină, mai mulți bebeluși prost poziționați, folosirea crescută a nașterii vaginale intrumentale (extracție cu vacuum sau cu forceps), mai multe ruperi rectale și, posibil, mai multe operații de cezariană, în special când anestezia este inițiată în travaliul timpuriu.
  • Atunci când au fost folosite opioidele (derivate ale morfinei) nou-născuții erau mai predispuși să întâmpine probleme respiratorii și de întârziere a alăptării.

Pasul 8: Le încurajează pe toate mamele și familiile să-și atingă, să-și țină în brațe, să-și alăpteze și să-și îngrijească bebelușii.

Atingerea, ținerea în brațe și îngrijirea sugarilor au fost asociate cu un atașament mamă-copil mărit, fie că nou-născutul era sănătos, bolnav, prematur sau cu o malformație congenitală. Eliminarea sau minimizarea separării mamelor de bebeluși pentru diferite proceduri a redus stresul pentru copii sănătoși sau bolnavi. Contactul piele-pe-piele neîmpiedicat a crescut inițierile și durata alăptării pentru mamele cu bebeluși sănătoși.

Pasul 9: Descurajează circumciziile nonreligioase ale nou-născuților.

Circumcizia făcută în perioada imediat după naștere nu a prevenit problemele care apar în adolescență sau la maturitate. Dacă admitem o rată de complicații de 2%, circumcizia făcută pentru 1000 de băieți nou-născuți ar preveni 9 cazuri de infecție infantilă a tractului urinar, dar ar cauza complicații pentru 20 de bebeluși. Alternativele fără riscuri sau cu riscuri scăzute pot duce la aceleași beneficii asociate circumciziilor de rutină.

Pasul 10: Se străduiește să parcurgă cei Zece Pași ai spitalului Baby-Friendly pentru a promoiva alăptarea, conform OMS/UNICEF.

Promovarea alăptării de către spitale poate crește durata alăptării exclusive. Bebelușii născuți în clinici care aderă la Inițiativa Spitalului Baby-Friendly, Zece pași pentru alăptarea de succes, au avut o probabiltatea mai mare de a fi alăptați la 12 luni decât cei născuți în altfel de spitale, o probabilitate mai mare dea fi alăptați exclusiv la 3 și 6 luni și mult mai puține infecții ale tractului gastrointestinal.

Apendice: Nașterea poate avea loc în siguranță acasă sau în centre de naștere

Rezumă dovezile atât cu privire la nașterea acasă (femei cu risc scăzut care planifică să nască acasă cu un asistent calificat), cât și cu privire la nașterea în centre de naștere independente (instituții independente care furnizează servicii de îngrijire pentru mamele și nou-născuții cu risc scăzut). Recenzenții au găsit următoarele:

  • Rate mai mici de inducere și augmentare a travaliului, mai puține amniotomii, perfuzii, monitorizare fetală electronică continuă.
  • Mai puțină nevoie de analgezice sau de anestezie epidurală sau de rahianestezie, mai multă libertate de mișcare în travaliu (nașterea acasă).
  • Un management mai bun al durerii în travaliu, mai multă libertate de mișcare și administrare de lichide sau mâncare în timpul travaliului (centrele de naștere).
  • Mai puține operații de cezariană, extracții cu vacuum și cu forceps și epiziotomii.
  • Rezultate similare în comparație cu bebelușii femeilor cu rsic scăzut care-și planifică nașterea în spital.

”Datorită naturii sale inerent neintruzivă și intimă, nașterea în afara spitalului favorizează îngrijirea mother-friendly.”

scris de la 5 February, 2010  
În categoria Recomandări

Comentarii

9 Răspunsuri la “Nașterea Mother-Friendly – Punctele-cheie ale dovezilor”
  1. Ema says:

    Buna ziua, informatiile sunt foarte interesante si utile. Dar as dori sa stiu practic: unde se pot realiza astfel de nasteri in Romania? Daca aveti cunostinte despre spitale, clinici private care se calauzesc dupa astfel de pincipii, as fi foarte recunoscatoare sa vorbiti despre ele. Stiu ca s-ar considera reclama (poate), dar ar fi foarte folositor pt. viitoarele mamici. Multumesc.

    • irina says:

      Ştiu despre maternitatea Isis din Constanţa că ar fi aproape de standardele de mai sus.

      În Bucureşti, ar putea fi CMU- Regina Maria, pentru condiţiile prietenoase la naştere (scaun de naştere, cadă pentru hidroterapie şi/ sau naştere în apă, libertate de alegere), dar strică foarte mult departamentul de neonatologie, după părerea mea. Nu au noţiuni actualizate despre alăptare şi despre importanţa contactului precoce şi neîntrerupt dintre mamă şi copil. E destul de greu să fie respectate alegerile mamei privind copilul ei, chiar dacă acesta este sănătos şi nu ar trebui să primească lapte praf, de exemplu.

      Am câteva feed-backuri pozitive despre Filantropia – Bucureşti, despre moaşele de acolo. Din păcate şi aici există probleme în partea de neonato. Contează f tare şi felul in care mamele solicită anumite lucruri, chiar dinainte de naştere. Puterea stă la noi, copilul face parte din noua familie, el nu aparţine spitalului.

  2. Buna!
    Sunt educator prenatal, colega Irinei si la randu-mi promovez nasterea naturala si alaptarea, respectiv toate principiile pe care programul Mother Friendley le promoveaza.
    Una din colegele noastre de grup,Ana Maria Vida-moasa licentiata si educator Lamaze,lucreaza in aceasta maternitate, Isis.
    Prin ea am aflat ca aceste practici ,pentru ei ,reprezinta rutina.Am urmarit gravidele care au nascut aici,le-am sustinut si pot spune ca ,in acest moment, in acest spatiu ,ele au avut satisfactia nasterii, respectul fata de persoana si actul medical.
    De curand fac parte din aceasta echipa si cred cu convingere ca aceste practici sunt respectate, calauzite de profesionisti care incurajeaza nasterea naturala, alaptarea si sprijinul afectiv al gravidei si considera nasterea un moment de familie ,in care este implicat partenerul sau orice persoana de sprijin pe care si-o doreste gravida.
    Legat de ce spunea Irina, cu partea de neonatologie in aceasta maternitate se promoveaza alaptarea si initierea primului contact cu mama imediat dupa nastere.
    Personal,
    mi-am propus sa impartasesc din experientele celor care nasc in aceasta maternitate http://www.isis-med.ro, cat si experientele nasterilor celor cu care lucrez ca educator pe blogul meu http://cursurilamaze_galati.ablog.ro/

  3. Ina says:

    Intr-adevar, la Regina Maria exista dotari bune – scaun si cada. Dar sala de nastere nu e tocmai prietenoasa; ca sa te misti trebuie sa faci slalom pe langa masa de nastre si tot felul de alte obstacole si instalatii medicale. Nu e tocmai un spatiu potrivit pentru o nastere activa. In plus, ei folosesc de rutina proceduri ca epiziotomia, amniotomia si sustinerea travaliului cu oxitocina. Daca vrei o nastere 100% naturala trebuie sa te lupti pentru asta. Nu e imposibil, dar cere efort din partea gravidei care, nu-i asa, ar trebui sa se relaxeze ca sa nasca usor. In plus, montarea la inceputul travaliului a unei branule in mana pentru acces la vena (inclusiv la mamele fara niciun risc!!!), monitorizarea fetala permanenta (!) si tratamentul profilactic cu antibiotice in travaliu cresc stresul pentru mama si, implicit, pentru fat. Sunt proceduri pe care nu le negociaza! Personalul e bine intentionat, dar nasterea naturala fara interventii si monitorizari permanente e vazuta ca riscanta si nu si-o asuma nimeni.
    Departamentul de neonato, intr-adevar, nu e actualizat cu practicile in materie de alaptare naturala. Incurajeaza categoric alaptarea la san, dar insista pentru suplimentare cu lapte praf, “proba laptelui” facuta cu pretul stresului pus pe mama si asa mai departe. Sunt o prezenta stresanta si in timpul travaliului si dupa, inflexibili si putin prietenosi ca atitudine, mai ales medicii. Multe dintre asistente sunt ok.
    Asadar, personalul e bine intentionat, dar pur si simplu nu sunt instruiti in spiritul nasterii naturale si a nasterii “fara violenta”.

    • Eliane says:

      Fetita mea ma face sa fiu mandra de ea in firceae zi,mai ales in parc are o fire mai mult decat energica si este foarte curajoasa la 1 an jumate cat a implinit de curand,deja se da pe topoganul ce…

  4. Cristina says:

    Confirm ce au spus Irina si Liliana. Am nascut in 2011 la Isis (desi sunt din Bucuresti), dar nu am reusit sa cad la pace cu cei de la Regina Maria in privinta procedurilor de rutina (branula, antibiotice, bebe tinut la neonato in primele 2 ore dupa nastere). M-am bucurat de o experienta minunata pe care as fi repetat-o la 5 minute dupa ce s-a incheiat, nastere naturala cu perineu intact desi copilul a avut 4230g, fara nicio interventie (anestezii, calmante, amniotomie, epiziotomie, oxitocina, calciu, glucoza, monitorizare permanenta sau orice le-ar mai trece prin cap medicilor din alte clinici). Ana-Maria, moasa de la Isis a fost langa mine (desi nu ne cunoasteam si isi terminase tura exact cand am ajuns acolo), iar Liliana m-a invatat cum sa initiez o alaptare de succes de care ne bucuram si acum la 1 an si 9 luni, insarcinata fiind in 18 saptamani 🙂
    Pe al doilea il vom face brasovean ca in august e mult prea cald si aglomerat in Constanta :))

  5. Cristina M says:

    Buna Irina,

    Avand in vedere ca articolul a fost scris in 2010, as dori sa stiu, totusi, daca s au schimbat lucrurile in ceea ce priveste nasterea in spitalele din Romania, atat la stat, cat si la privat. Sunt gravida in 24 de saptamani si inca nu mi am gasit un doctor cu care sa nasc. Ai putea sa imi spui daca totusi, concret, cunosti anumiti doctori sau spitale in care as putea sa nasc ”baby friendly” in Bucuresti? Caut disperata si pana acum nu am gasit nici un doctor/spital care sa intruneasca criteriile de mai sus.

    • Geanina says:

      Buna Cristina,

      Sunt in aceeași situație cu tine. Voiam sa te întreb daca ai găsit răspuns la întrebările tale. Ma interesează fff mult daca ai găsit doctori care sa te susțină in Bucuresti

      Multumesc frumos!

    • Irina S. says:

      Buna seara tuturor!
      Si eu sunt interesata de un doctor cu care as putea naste cu blandete sau de o clinica nde sa-mi fie respectat planul de nastere. Sunt din Ploiesti si pana acum (saptamana 25 de sarcina) nu am gasit inca solutia i deala pentru bebe si pt mine….
      Ma tot gandesc sa fac un efort si sa merg la Isis in Constanta…

      Astept sugestii, impresii, sfaturi, orice 🙂

Comentează acest articol

Spune ceea ce crezi...
şi dacă vrei o imagine lângă comentariul tău, foloseşte un gravatar!